Blogosfera Crestina s-a mutat

Va rugam accesati noul nostru link aici !!!

Va rugam pe toti cei care ati preluat bannerul nostru sa il inlocuiti cu noul banner care se afla aici.

Citeste aceasta! ..este scris pentru tine

Nu stiu nimic despre tine insa pot sa iti spun ca pentru mine, cercetarea bolnavilor a fost mereu un lucru deosebit de greu. De ce aceasta? Din doua motive..

Primul este ca suport sa vad un om suferind langa mine pentru care nu pot face absolut nimic, cu siguranta ai trait si tu acest sentiment, sau in caz contrar..ma indoiesc ca te va ocoli. Cel de-al doilea motiv este faptul ca daca stau in preajma unui asemenea om, ma urmareste mereu gandul ca maine as putea fi si eu in situatia lui deoarece sunt constient ca nu sunt cu nimic mai bun ca sa merit o soarta mai buna...aceasta teama care cu greu ma lasa sa ma apropi de el.

M-am tot gandit la aceasta si apoi m-am gandit din nou si mi-am dat seama ca daca Dumnezeu mi-a scos omul acesta in cale, a facut-o pentru ca eu sa ii dau o mana de ajutor ..pentru ca Dumnezeu lucreaza prin oameni. Mana aceasta de ajutor nu inseamna intotdeauna bani, pana si o vorba buna sau o incurajare este de mare folos omului aflat in nevoi.

Pe urma m-am gandit ca Dumnezeu stie ce am, stie ce pot da, stie cu ce ii pot fi de folos omului aflat in necazuri, asta inseamna ca putinul care il ofer conteaza (altfel nu mi l-ar mai scos in cale) si este apreciat de Dumnezeu. Iar daca acest lucru este apreciat de Dumnezeu, cu siguranta nu va lasa ca un necaz ca acesta sa se abata asupra mea.

In final am realizat ca ambele mele principale neputinte s-au rezolvat, si solutia nu este alta decat sa fac ce pot si sa nu ignor aceste 'prilejuri' prin care pot sa fac voia Domnului.

Putinul pe care il putem face conteaza! Chiar daca gandurile de descurajare vin permanent, gata sa ne opreasca din a face acel putin, trebuie totusi sa luptam si sa il facem. Dumnezeu ia seama la aceasta si pe langa ca il vom ajuta pe omul sarman, Dumnezeu ne va ocroti si pe noi.

Ti-am scris acestea pentru ca in final sa iti atrag atentia asupra unui prilej prin care ai putea face un bine. Este vorba despre o fetita pe nume Leontina Nicoleta care a fost diagnosticata cu retinopatie de prematuritate si care are nevoie urgenta de o operatie in Detroit. Poti gasi informatii suplimentare aici http://leontinanicoleta.blogspot.ro/, la numarul de telefon: 0769244865 sau pe adresa de email: violetaleontina@yahoo.com

Dumnezeu sa iti rasplateasca !

Blogosfera Creştină - un pas inainte !

In ultimul timp nu am mai avut foarte mult timp la dispozitie sa ne ocupam de blogosfera din motivul ca ne ocupam de reconstruirea ei. Blogosfera va fi mutata pe un domeniu privat in curand iar ce va putem spune de pe acum este ca noua blogosfera va avea multe imbunatatiri fata de actuala.

Cele mai notabile imbunatatiri ar fi micsorarea timpului de incarcare a paginii (de 10x mai repede), automatizarea tuturor proceselor interne, pagina de bloguri (unde fiecare administrator va putea vedea detalii despre blogul sau), formular de inscriere blog direct de pe site, widget blogosfera, sectiune de logare utilizatori, etc.

Asteptam cu nerabdare sa finalizam acest proiect si sa vi-l punem la dispozitie.
Numai bine !

[update 02.08.2012]

Va multumim tuturor celor care ne-ati incurajat prin comentarii, acestea au contat foarte mult si ne-au ambitionat sa muncim mai cu spor si cu mai multa ravna.
Versiunea 1.1 este aproape gata, se testeaza de o saptamana, si probabil se va mai testa inca 2 saptamani, timp in care se vor face ultimele retusuri si va putea fi lansata.

Evolutia Rankului

Ne închinăm lui Dumnezeu sau ne cântăm nouă?

„Laudă şi închinare” este un concept mai nou folosit în bisericile evanghelice. Nu îl avem din Scriptură ci a apărut odată cu intrarea în bisericile evanghelice a unui nou mod de a se manifesta prin cântare a credincioşilor. Apariţia instrumentelor electronice (chitară, sintetizator, etc), a aparaturii de sonorizare şi amplificare, a posibilităţilor de înregistrare şi multiplicare, a favorizat larga răspândire a acestui fel de închinare. Dacă suntem foarte atenţi realizăm că fără contribuţia electronicii nu am fi avut azi ceea ce numim „laudă şi închinare”. De fapt s-a produs o „explozie” a „laudei” aduse lui Dumnezeu prin cântare, ceva ce nu s-a mai întâmplat de-a lungul întregii istorii şi, la prima vedere, s-ar părea că este un lucru bun şi de apreciat.
Adepţii acestui mod de închinare spun că trebuie să folosim orice mijloc pentru a aduce glorie lui Dumnezeu şi că în acest scop avem voie să apelăm la tot ce ne stă la îndemână. Totuşi, având în vedere faptul că mii de ani oamenii s-au închinat lui Dumnezeu într-un anumit fel şi că Dumnezeu a primit lauda lor atunci când au fost îndeplinite condiţiile cerute de El şi că nu sesizăm nicăieri în Biblie o nemulţumire a lui Dumnezeu în sensul că, din punct de vedere muzical, al performanţelor artistice, El ar vrea mai mult de la credincioşi, cred că nu este greşit să ne întrebăm dacă Dumnezeu este încântat de ceea ce se întâmplă sau cel puţin aprobă acest nou mod de închinare.
Ca să putem face cât de cât lumină în această privinţă în ceea ce priveşte lauda şi închinarea care i se aduc lui Dumnezeu, este nevoie să ne întoarcem în timp şi să căutăm să înţelegem ce s-a întâmplat cu mult timp în urmă în cer.
Să începem cu întrebarea: Ce înseamnă lauda şi închinarea, după modelul cerului?
Din tot ceea ce găsim în Scripturi şi din tot ceea ce putem înţelege din contextul ei, chiar dacă nu este afirmat explicit, realizăm şi suntem cu toţii de acord că centrul închinării, Obiectul închinării dacă putem spune aşa, era şi este Dumnezeu. Îngerii şi toate făpturile cereşti au adus şi aduc glorie lui Dumnezeu pentru ceea ce este El. Sunt copleşiţi de măreţia Lui, de frumuseţea Lui, de puterea Lui, de strălucirea Lui, de înţelepciunea Lui, de tot ceea ce este El şi cunoştinţa aceasta a Lui aduce făpturile cereşti în situaţia să se prăbuşească înaintea Lui şi să-I cânte cele mai frumoase cântări de laudă care pot exista. Nu Îi cântă ca să-L mulţumească şi să-L facă pe Dumnezeu să se bucure, să fie fericit, ci ca să recunoască uimiţi prin cântare cât este El de minunat! Cântarea şi tot ceea ce înseamnă închinare sunt de fapt o recunoaştere a gloriei şi măreţiei Lui. În prezenţa Lui făpturile cereşti nu pot face altceva decât să-L laude. Făpturile cereşti nu-L laudă pentru un anumit interes pentru-că nu este nici un interes. Nici ca aceste făpturi să fie salvate pentru-că nu au de la ce să fie salvate şi nici pentru a obţine aprecierea şi bunăvoinţa lui Dumnezeu pentru-că ele au deja bunăvoinţa şi aprecierea Lui şi nu le paşte pericolul despărţirii de El. Deci nu se închină că ar avea un interes ci doar pentru că sunt copleşite de splendoarea lui Dumnezeu. Probabil că în prezenţa lui Dumnezeu nu rezişti să nu te închini, ai exploda să nu te închini. Ceea ce emană din El aduce făpturile cereşti în starea normală de închinare. Deci tot ce fac făpturile cereşti fac pentru gloria lui Dumnezeu, fără de nici un interes. Apocalipsa capitolul 4:
8 „ Fiecare din aceste patru făpturi vii avea câte şase aripi, şi erau pline cu ochi de jur împrejur şi pe dinăuntru. Zi şi noapte, ziceau fără încetare: „Sfânt, Sfânt, Sfânt, este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este, care vine!”
9 Când aceste făpturi vii aduceau slavă, cinste şi mulţumiri Celui ce şedea pe scaunul de domnie, şi care este viu în vecii vecilor,
10 cei douăzeci şi patru de bătrâni cădeau înaintea Celui ce şedea pe scaunul de domnie, şi se închinau Celui ce este viu în vecii vecilor, îşi aruncau cununile înaintea scaunului de domnie, şi ziceau:
11 „Vrednic eşti Doamne şi Dumnezeul nostru, să primeşti slava, cinstea şi puterea, căci Tu ai făcut toate lucrurile, şi prin voia Ta stau în fiinţă şi au fost făcute!”
Apocalipsa 4 este un model de închinare şi ne arată ce se întâmplă acum în cer, cum se închină înaintea lui Dumnezeu făpturile cereşti.
Dar să aruncăm o privire spre noi şi spre ceea ce se întâmplă astăzi.
Paris Reidhead, în urmă cu circa 50 de ani a avut o predică memorabilă: „Zece sicli şi o cămaşă”. În această predică el insista supra faptului că umanismul s-a infiltrat atât de adânc în bisericile evanghelice încât am ajuns ca tot ce facem să facem pentru binele şi fericirea omului şi nu pentru gloria lui Dumnezeu. Mesajele şi chemarea la pocăinţă sunt construite pentru fericirea omului. Se spune: „Vino la Hristos ca să-ţi fie bine. Ca să ai sănătate, ca să ai prieteni, ca să ai pace şi fericire, ca să ai linişte, şi chiar ca să ai mântuire”. Aceasta însă este umanism. Adică binele şi fericirea omului. Dumnezeu doreşte ca totul să se facă pentru gloria Lui. Cu alte cuvinte îndemnul pentru om ar fi: „Vino la Hristos pentru-că aşa vrea Dumnezeu şi în felul acesta Numele Lui este glorificat!”. Şi acest îndemn este în concordanţă cu Biblia şi cu atitudinea oamenilor care L-au cunoscut pe Dumnezeu cu adevărat. Apostolul Pavel spunea lămurit că el nu mai trăieşte ci Hristos trăieşte în el. Că el a murit pentru el şi lume. Că propovăduieşte Evanghelia pentru gloria lui Dumnezeu şi că chiar convertirea păcătoşilor este o lucrare care are ca scop glorificarea lui Dumnezeu, nu fericirea oamenilor. Dar umanismul a pătruns în învăţătura noastră şi ne-am îndepărtat de mult de la adevăratul scop al vieţii noastre: glorificarea lui Dumnezeu.
Dacă ne întoarcem la muzica de „laudă şi închinare” va trebui să recunoaştem (mă adresez oamenilor sinceri care doresc să se analizeze în lumina adevărului lui Dumnezeu) că muzica din aceste zile este mai mult pentru bucuria noastră. Felul în care este gândită, posibilităţile tehnice care o fac deosebit de atractivă, elementele preluate din muzica lumii, etc., ne-au pus în faţă un idol căruia nu putem să rezistăm să nu i ne închinăm. Nu spun că aşa este în totalitate dar cred că în proporţie covârşitoare creştinii se închină muzicii nu lui Dumnezeu. Muzica este obiectul bucuriei lor. Chiar dacă spunem că „toată gloria i se cuvine numai lui Dumnezeu” în realitate toată bucuria ni se cuvine nouă, celor ce ne închinăm. Dovadă este şi faptul că am inventat cântări noi şi mod nou de închinare, care seamănă tot mai mult cu cele din lume, şi că ceea ce a fost valabil şi bun înaintea lui Dumnezeu sute sau mii de ani, nu mai este bun pentru noi. Ne-am abătut atenţia de la Dumnezeu spre închinare. Închinarea este importantă, forma ei, nu Dumnezeu. Dacă veţi căuta să aflaţi veţi putea descoperi că marii scriitori de imnuri din timpul trezirilor care au avut loc în istoria lumii, aduceau glorie lui Dumnezeu exact aşa cum se aduce glorie Lui în cer. Erau transformaţi de cunoaşterea Lui, erau transformaţi prin Duhul Sfânt în făpturi cereşti care se prăbuşeau la picioarele lui Dumnezeu şi din a căror inimi au ţâşnit imnuri care şi azi ating inimile adevăraţilor închinători. Sfinţenia pe care au primit-o prin cunoaşterea lui Hristos, înnoirea făpturilor lor, viaţa nouă şi umblarea în ascultare de Dumnezeu, tânjirea inimilor lor după o viaţă mai profundă cu Dumnezeu i-au transformat în închinători adevăraţi. Nu muzica a făcul lucrul acesta, ci viaţa nouă din Dumnezeu. Muzica a venit ca o consecinţă a vieţilor schimbate. Pur şi simplu nu puteau sta în prezenţa lui Dumnezeu fără se se închine. Şi închinarea nu înseamnă doar muzică, dar acesta este un alt subiect.
Să ne oprim puţin şi să ne întoarcem din nou la începuturi, după ce Dumnezeu a creat făpturile cereşti. Cine s-a închinat lui Dumnezeu? Toate făpturile cereşti care erau în ascultare de Dumnezeu, cele sfinte. Sfinţenia cerului şi prezenţa în cer erau condiţii pentru închinare.
Dar a intervenit ceva la un moment dat. Lucifer s-a răzvrătit şi a reuşit să înşele multe alte făpturi cereşti şi s-a pornit o revoltă în cer. Imediat Dumnezeu a intervenit şi toţi răzvrătiţii au fost alungaţi din locul prezenţei lui Dumnezeu. Ce credeţi că s-a întâmplat atunci? Pe lângă alte consecinţe, cu efecte dintre dele mai dezastruoase pentru acele făpturi, ele nu s-au mai închinat lui Dumnezeu. Nu se mai puteau închina lui Dumnezeu pentru-că au fost izgonite din locul prezenţei Lui. Încă o dovadă a faptului că adevărata închinare i se poate aduce lui Dumnezeu doar în prezenţa Lui. Că nu poate fi o închinare autentică fără sfinţenie, fără o cunoştinţă reală a lui Dumnezeu, fără umblarea în ascultare de El, în supunere faţă de El. Când toate acestea se întâmplă atunci închinarea vine spontan şi nu muzica este bucuria omului ci Hristos, Dumnezeu.
Domnul Isus Hristos a venit pe acest pământ pentru a-l pune pe om într-o relaţie corectă cu Dumnezeu. Ne-a sfinţit prin sângele Lui şi în legătură cu acest aspect toţi suntem de acord, dar a venit şi ca să fim schimbaţi şi transformaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, aspect în care nu mai suntem cu toţii de acord, pentru-că viaţa pe care o trăim nu dovedeşte că suntem făpturi noi. Prin urmare Domnul Isus a venit pentru a ne reda demnitatea de închinători. Dar aceasta este doar pentru cei sfinţiţi de sângele Său şi pentru cei ce se lasă schimbaţi şi transformaţi după chipul Lui. Atât timp cât chipul lumii este în noi nu putem fi închinători adevăraţi pentru-că nu suntem în prezenţa lui Dumnezeu şi închinarea numai aici poate avea loc: în prezenţa Lui.
Este clar şi evident că trăim vremurile din urmă. Credinţa celor mai mulţi se răceşte. Bisericile sunt tot mai goale şi credincioşii tot mai fireşti. La fel cu cei ce le conduc. Şi totuşi niciodată nu a fost mai multă „laudă şi închinare”, mai multă cântare la adresa lui Dumnezeu. Constatăm că azi se închină oricine şi este primit oricine să se închine, ba chiar să conducă această închinare, chiar dacă în acele persoane nu sunt cunoscute semnele lucrării lui Dumnezeu. Îi chemăm pe toţi să cânte şi să se bucure pentru-că Domnul este bun. Dar nu îi chemăm la adevărata pocăinţă şi transformare prin Duhul Sfânt, singura care poate da unui om statutul de închinător.
Satan este înşelătorul. El nu se mai închină lui Dumnezeu şi vrea închinarea pentru el. Totuşi puţini i-o aduc din convingere. Aşa că se mulţumeşte să-i facă pe oameni să creadă că se închină cu adevărat. Şi le dă un surogat de închinare. Le atinge simţurile şi emoţiile şi le spune: „Este prezent Dumnezeu”. Dar Dumnezeu nu poate fi prezent decât în anumite condiţii, am vorbit depre aceasta. El nu se schimbă şi nu este impresionat de muzica noastră. Dimpotrivă. Iată ce le spunea celor din vremea prorocului Isaia:
Isaia 1:10 „ Ascultaţi cuvântul Domnului, căpetenii ale Sodomei! Ia aminte la Legea Dumnezeului nostru, popor al Gomorei!
11 „Ce-Mi trebuie Mie mulţimea jertfelor voastre, zice Domnul. Sunt sătul de arderile-de-tot ale berbecilor, şi de grăsimea viţeilor; nu-Mi place sângele taurilor, oilor şi ţapilor.
12 Când veniţi să vă înfăţişaţi înaintea Mea, cine vă cere astfel de lucruri, ca să-Mi spurcaţi curţile?
13 Nu mai aduceţi daruri de mâncare nefolositoare, căci Mi-e scârbă de tămâie! Nu vreau luni noi, sabate şi adunări de sărbătoare, nu pot să văd nelegiuirea unită cu sărbătoarea!
14 Urăsc lunile voastre cele noi şi praznicele voastre; Mi-au ajuns o povară, nu le mai pot suferi.
15 Când vă întindeţi mâinile, Îmi întorc ochii de la voi; şi ori cât de mult v-aţi ruga, n-ascult: căci mâinile vă sunt pline de sânge!”
16 „Spălaţi-vă, deci, şi curăţiţi-vă! Luaţi dinaintea ochilor Mei faptele rele pe care le-aţi făcut! Încetaţi să mai faceţi răul!”
Poporului Său chemat la sfinţenie Dumnezeu i se adresează cu aceste cuvinte deosebit de aspre. Şi în loc să se bucure de cântecele lor Domnul este scârbit.
Adepţii noului mod de închinare sunt bucuroşi să citeze din Vechiul Testament atunci când nu găsesc acoperire în Noul Testament pentru felul în care se închină, deşi noi suntem credincioşi ai Noului Legământ. Vorbesc despre cântarea nouă şi toate instrumentele la care se face referinţă în psalmi. Despre podoabele pe care să ni le punem când venim înaintea Domnului şi despre strigătele de bucurie. Dar nu am auzit niciodată să citeze din Isaia capitolul 1. Şi anume că închinarea pe care o aducem Domnului în lipsa sfinţeniei este o batjocură la adresa Numelui Său şi îi produce Domnului scârbă.
O caracteristică a modului nou de închinare a vremurilor în care trăim este tocmai aceasta: Se poate închina oricine şi oricum. Adevărata închinare se măsoară după decibeli şi gălăgie, după dezmăţ şi nu după sfinţenie.
Ne amăgim cu citatul din Matei 18:20 „ Căci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor.” Dar nu ne-am gândit niciodată că într-o adunare de mii de oameni s-ar putea ca să nu fie doi sau trei cu adevărat adunaţi în Numele Lui. Că a chema Numele Lui de pe buze nesfinte şi din inimi murdare nu are nici o valoare. Sau chiar dacă sunt doi sau trei nu ne-am întrebat ce face Dumnezeu dacă restul sunt uniţi într-un duh firesc sau drăcesc de închinare? Mai vine El şi atunci? Sau le cere celor doi sau trei să se despartă de un loc unde se aduce pe altar foc străin? Prea puţin ne aducem aminte de cuvintele apostolului Pavel din 1 Corinteni capitolul 5:
9 „V-am scris în epistola mea să n-aveţi nici o legătură cu curvarii.
10 Însă n-am înţeles cu curvarii lumii acesteia sau cu cei lacomi de bani sau cu cei hrăpareţi sau cu cei ce se închină la idoli, fiindcă atunci ar trebui să ieşiţi din lume.
11 Ci v-am scris să n-aveţi nici un fel de legături cu vreunul care, măcar că îşi zice „frate” totuşi este curvar sau lacom de bani sau închinător la idoli sau defăimător sau beţiv sau hrăpareţ; cu un astfel de om nu trebuie nici să mâncaţi.
12 În adevăr, ce am eu să judec pe cei de afară? Nu este datoria voastră să judecaţi pe cei dinăuntru?
13 cât despre cei de afară, îi judecă Dumnezeu. Daţi afară, deci, din mijlocul vostru pe răul acela.”
Apostolul Pavel spune lămurit că nu putem sta în părtăşie cu oricine şi că în anumite circumstanţe trebuie să fie o despărţire. Dar noi am bătut atît de multă monedă pe principiul dragostei şi diavolul a reuşit să se folosească şi de acest lucru bun ca să ne înşele, încât am înţeles dragostea ca pe o acceptare a tuturor, indiferent cum sunt şi cum trăiesc. Ceea ce este greşit şi deosebit de dăunător.
Sunt apoi unele adunări în care acest mod nou de închinare nu este acceptat. Credincioşii din aceste adunări au hotărât că ei se vor închina în felul în care s-au închinat bunicii şi părinţii lor. Că vor cânta cântările din „Harfă”. Mă aflam odată la o adunare unde erau credincioşi din mai multe confesiuni şi un credincios de orientare carismatică, după ce am vorbit cu el despre laudă şi închinare, mă întreabă contrariat: „Dar voi cântaţi cântările din Harfă?”. Pentru el acest lucru era de neimaginat în vremurile noastre.
Îmi plac cântările vechi, tot mai mult cu fiecare zi care trece, dar nu aceasta este problema sau nu aici se află răspunsul.
Aşa cum spuneam sunt unii conservatori care vor să meargă doar pe direcţia aceasta, mai veche ca formă a închinării, şi chiar se consideră superiori celorlalţi şi mai sfinţi, pentru-că nu acceptă modul nou de închinare. Dar şi pentru ei ca închinători regulile sunt aceleaşi pe care le-am enumerat. O faţă posomorâtă şi o îmbrăcăminte cernită, un stil de a cânta care te trimite cu gândul mai degrabă la o liturghie decât la prezenţa lui Dumnezeu nu înseamnă că vor fi benefice pentru cei ce au hotărât să se închine în felul acesta. Dumnezeu nu coboară în adunare doar pentru-că se cântă fără instrumente sau numai cu anumite instrumente, sau pentru orice alt motiv exterior. Dumnezeu coboară doar dacă găseşte inimi de închinători autentici.
Dacă în anumite adunări prezenţa lui Dumnezeu este înlocuită cu mult zgomot şi unii care nu au discernământ chiar cred că zgomotul şi dezmăţul indică prezenţa lui Dumnezeu, în alte adunări liniştea totală şi lipsa oricărei emoţii, linişte care merge până la somnolenţă şi apatie, îi face şi pe acei credincioşi să creadă că Dumnezeu este cu ei. Şi unii şi alţii se înşeală.
Am cunoscut ambele faţete de-a lungul umblării mele pe calea credinţei. Am văzut cum cântări vechi aduc lacrimi de bucurie şi de pocăinţă atunci când sunt cântate de inimi noi. Şi de asemenea am văzut că atunci când inimile se împietresc şi devin tot mai rezistente la cercetarea Duhului Sfânt, cântările vechi nu mai ajută la nimic şi atunci apelăm la cântări noi, care să ne provoace emoţii şi în felul acesta să ajungem să credem că ne închinăm.
De fapt cred că tocmai de aceea este explozia aceasta de muzică nouă în vremurile noastre. Pentru-că am renunţat la calea sfinţeniei, nu mai suntem în prezenţa lui Dumnezeu, nu Îl mai cunoaştem pe El şi nu mai primim de la El harul închinării în duh şi în adevăr. Şi soluţia pe care o găsim este să ne coasem haine din frunze de pom ca să ne acoperim goliciunea: muzică de laudă şi închinare. Cu cât mai mult păcat cu atât mai multă închinare falsă. Diavolul îşi oferă nemijlocit suportul pentru-că ştie că în felul acesta îi va înşela pe oameni şi-i va trimite în iad. Îmi spunea zilele acestea un om al lui Dumnezeu următoarele: „Oamenii nu merg în iad doar datorită necredinţei ci şi datorită credinţelor false. Tot mai prezente astăzi în aşa numită lume creştină”.
Este clar şi evident că azi Dumnezeu nu este centrul închinării ci este doar un pretext pentru ca noi să ne simţim bine. Tineri şi nu numai, aleargă ca bezmetici pe la tot felul de întâlniri ca să se simtă bine, să asculte o muzică „tare”, dar viaţa lor firească dovedeşte de fapt cărui domn aparţin şi cui se închină cu adevărat. Trebuie să ajungem în prezenţa lui Dumnezeu dar în prezenţa Lui nu se poate ajunge oricum, cântând o cântare, rostind o frază sau o rugăciune tip, nici măcar invocând Numele lui Isus, pentru-că El cunoaşte inima omului care este nespus de rea şi înşelătoare şi nu răspunde oricărui apel. Isus nu este o servitoare care vine la mofturile stăpânului său şi pleacă când stăpânul are ceva mai bun de făcut. El este Stăpânul! Şi totuşi mulţi dintre credincioşi se comportă cu El ca şi cu o servitoare: îl cheamă când au nevoie dar apoi Îl neglijează complet. Toată săptămâna pot fără El, se bucură de lucrurile lumeşti şi duminica, subit, nu mai pot de bucurie sfântă şi Îl cheamă să fie prezent la închinare. Îi cântă pentru-ca El să coboare în adunare nu Îi cântă pentru-că El este în adunare. Cântările şi rugăciunile devin mijloace de constrângere a lui Dumnezeu de a coborâ în mijlocul poporului Său. La fel ca incantaţiile proorocilor lui Baal care au cântat şi s-au rugat până au aiurit dar fără de folos. Dumnezeul nostru nu este surd şi nu aşteaptă să Îi cântăm zece cântări ca să coboare între noi. El nu se lasă rugat de adevăraţii închinători pentru-că El este în aceşti închinători care Îl poartă tot timpul cu ei. Este un nonsens să spui: „Coboară Doamne Isuse!” dacă Isus este deja în inima ta. Sau dacă nu este pentru-că nu ai vrut să umbli cu El nu are rost să Îi cânţi şi să Îl chemi la bucurie ci trebuie să te pocăieşti de necredinţa ta şi aceasta nu o poţi face bătând din palme şi dansând ci pe genunchi şi cu lacrimi.
Nimeni nu se poate închina lui Dumnezeu dacă nu-L caută din toată inima, dacă nu-L cunoaşte cu adevărat şi dacă nu stă tot timpul în prezenţa Lui. Doar o conştientizare a ceea ce înseamnă El, locuirea în prezenţa Lui, ne va transforma în închinători adevăraţi. Noi nu trebuie să căutăm închinarea, aşa cum se întâmplă azi, ci trebuie să-L căutăm pe El. Aceasta face toată diferenţa. Laudă şi închinare nu înseamnă muzică ci a fi în prezenţa lui Dumnezeu.
Din felul în care Domnul Isus şi-a învăţat ucenicii să se roage, dacă suntem atenţi, putem înţelege cum doreşte El să fie închinarea pe care i-o aducem. Luca 11:2 „El le-a zis: „Când vă rugaţi, să ziceţi: Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ.”
Închinare „precum în cer”. Dar nu te poţi închina „precum în cer” decât dacă eşti în locurile cereşti, cu Hristos. Nicidecum dacă te afli în locurile de jos ale păcatului şi firii pământeşti.
Efeseni 2:6 „El ne-a înviat împreună, şi ne-a pus să şedem împreună în locurile cereşti, în Hristos Isus.” Dumnezeu nu doar ne-a înviat aşa cum ne place nouă să spunem ci apoi ne-a pus să şedem în locurile cereşti, cu Hristos, adică să locuim acolo tot timpul. Aceştia sunt adevăraţii închinători.
Foarte mulţi credincioşi sunt ca şi Satan din cartea Iov. Satan se mai înfăţişează din când în când înaintea lui Dumnezeu şi mai discută cu Dumnezeu. Dar locul lui nu este în cer şi nu se mai bucură de cer, nu se mai închină, ci are cu totul alte treburi prin cer, treburi care nu au nimic de-a face cu sfinţenia. Ocupaţia lui principală este acum pământul pe care a fost alungat. Dar despre aceasta nu se prea vorbeşte astăzi prin adunări. Suntem foarte ocupaţi cu „lauda şi închinarea”. Şi ne folosim de cuvintele Domnului Isus din Ioan 4:23 „ Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl.” Foarte mult se vorbeşte azi despre închinarea prin Duhul Sfânt şi adepţii felului modern de închinare confundă emoţiile sufleteşti cu bucuria prin Duhul, dar despre adevăr şi rămânerea în el, prin ascultarea de Dumnezeu şi sfinţenie nu se mai aminteşte aproape deloc. Ori fără adevăr, fără sfinţenie, fără smerenie, fără ascultare de Dumnezeu, nu este Dumnezeu şi prin urmare nu ai la ce să te închini. Numai dacă nu îţi construieşti un idol şi apoi te scoli să cânţi şi să joci în jurul lui.

Autor : Dan Bercian
Sursa: www.radiounison.ro

Asta mi-a placut

Daca iti place si tie, da mai departe te rog !

Statistici 01.04.2012

42.14% din vizitatorii blogosferei crestine sunt loiali blogosferei, prin loiali intelegandu-se vizitatori care au accesat pagina noastra de minim 5 ori in cursul lunii trecute.

6.29% din vizitatorii blogosferei crestine sunt super-loiali blogosferei, aceasta insemnand ca ei au accesat pagina noastra intre 101 - 200 ori in cursul lunii trecute.

Topul primelor 5 tari de unde se acceseaza pagina noastra este urmatorul: Romania, Statele Unite, Spania, Irlanda si Italia.

Topul primelor 5 bloguri care au asezat bannerul nostru intr-un loc de cinste¹, arata in felul urmator:

1. popaspentrusuflet.wordpress.com
   
2. bisericalogos.blogspot.com
   
3. stefanivan.wordpress.com
   
4. strainisicalatori.wordpress.com
   
5. mirceamilitar.wordpress.com
   

Top 3 keywords: blogosfera crestina, penticostalismul azi, vladmir pustan 2012

Top 3 articole din blogosfera crestina ca numar de vizite:

1. Parintele Constantin Necula invitat al pastorului Vladimir Pustan - 25 comentarii
2. [dezbateri] „Evanghelia după Barnabas“ - 11 comentarii
3. Inscrie un blog - 0 comentarii
   

1 Bloguri care trimit trafic spre blogosfera crestina

Parintele Constantin Necula invitat al pastorului Vladimir Pustan

Care este parerea ta despre conferinta tinuta de parintele Constantin Necula si despre eveniment in sine?



Evenimentul a fost organizat de catre Fundatia Ciresarii si promovat in felul urmator:

Avem bucuria de a va invita în Duminica Ortodoxiei – 4 martie, incepand cu ora 18.00 la Sala Ciresarii.

O seara in care vom vorbi despre Dumnezeu, despre crestinismul adevarat si despre sufletele noastre, impreună cu Parintele Constantin Necula – doctor al Facultatii de Teologie Ortodoxa „Andrei Saguna” din Sibiu.

Depasind barierele confesionale, ne vom ruga impreuna si vom canta din cantarile Oastei Domnului. Apoi ne vom stradui sa traim o viata mai frumoasa. Va asteptam cu drag!

Eveniment transmis pe Radio Ciresarii si Ciresarii TV.

Care este parerea ta despre conferinta tinuta de parintele Constantin Necula si despre eveniment in sine?

[dezbateri] „Evanghelia după Barnabas“

.
Cu doua zile in urma am auzit o stire la televizor despre un manuscris vechi de 1500 de ani care ar fi fost descoperit in Turcia. "O noua Biblie" a fost termenul care mi-a starnit curiozitatea si care m-a facut sa caut repede pe internet mai multe detalii. Majoritatea titlurilor pe care le-am gasit sunau cam asa: "Vaticanul, pus pe jar de o nouă Biblie descoperită în Turcia: Iisus a prevestit venirea profetului Mahomed".

Acest manuscris contine invataturile de inceput ale lui Iisus Hristos, scrise cu litere aurite pe piele de animal in dialectul siriac dar mai mult decat atat se spune ca Iisus ar fi prevestit venirea profetului Mohamed.

Ministrul turc al Culturii a afirmat ca manuscrisul ar putea fi o versiune autentica a Bibliei pe care Biserica sa o fi ignorat vreme de secole din cauza continutului sau: multe dintre cele scrise acolo seamana cu viziunea islamica asupra lui Iisus.

Va invit pe toti cei care cititi acest articol sa va spuneti parerea despre acest subiect !

[Update] Varianta în limba engleza a Evangheliei dupa Barnabas poate fi citita aici.

Articolul in intregime de unde am si preluat o parte din informatie se poate gasi aici.

De ce am ales blogspot?

Dupa cum bine stiti, cele mai utilizate platforme de blogging la ora actuala sunt Blogspot si Wordpress. Nu sunt eu in masura sa spun care dintre acestea este mai potrivita pentru dumneavoastra, insa pot sa va spun de ce pentru mine blogspot a fost alegerea perfecta.

Deosebirea dintre un blog si un site este ca blogul este orientat mai mult spre continut, designul fiind intr-o anumita masura pe locul doi. Bloggerii sunt de fapt niste editori, iar articolele sunt principala lor ocupatie. In acest sens, eu am considerat ca principala calitate a unei platforme de blog ar trebui sa fie simplitatea. Cu cat platforma este mai usor de folosit, cu atat un blogger este mai avantajat.

La acest capitol Wordpress mi se pare mult prea incalcit, destul de greoi si contine destule lucruri care nu prea au o utilitate sau pe care foarte putini le folosesc. In schimb Blogspot este foarte simplist si usor de folosit.

Un alt dezavantaj foarte mare pe care l-am gasit la Wordpress a fost faptul ca nu mi-a permis sa editez codul html (designul siteului). Fiecare sablon (tema) are cateva optiuni care pot fi editate (culoarea backgroundului, poza din antet, etc) iar in rest nimic nu este editabil. Este totusi o iesire din acest impas, insa te-ar costa 30$ ca sa beneficiezi de:

With the Custom Design upgrade you can make your blog look and feel exactly the way you want.
Customize the fonts in your theme with ease, or dive into CSS to make all the presentational changes you desire.

Blogspot imi permite gratuit sa modific html-ul sau css-ul siteului, iar prin modificarea unui sablon as putea obtine un design unic pe internet.

Blogspot este un produs Google, aceasta nu poate fi decat un avantaj pentru aceasta platforma. Daca avem in vedere ca Google este cel mai utilizat motor de cautare, este de la sine inteles ca blogurile care utilizeaza platforma Blogspot sunt avantajate cand este vorba de listarea in google.

Diferentele dintre platforme sunt mult mai ample, insa cele mentionate mai sus pentru mine au fost esentiale pentru alegerea platformei de blog.

Ce este ACTA?

Important

Scriu acest articol fara sa stiu daca sunt fericit sau trist. Fericit ca am descoperit o problema pe care ma stradui de azi dimineata sa o descopar, sau trist deoarece stiu ca rezolvarea problemei nu sta in mainile mele.

Despre ce este vorba de fapt?

Cei de la blogger, nu stiu din ce motiv au limitat numarul maxim de bloguri dintr-un bloglist. Nu stiu cat era pana acum, insa de ieri incepand acesta s-a redus la 166. Aceasta informatie nu am gasit-o nici unde altundeva, este rezultatul muncii mele de o zi intreaga. Am incercat sa ma documentez despre aceasta insa nicaieri nu se pomeneste nimic. Sunt putine sau foarte putine bloguri care au in bloglist-ul lor sute de bloguri, ceea ce se pare ca a fost un motiv destul de solid pentru reducerea numarului maxim de bloguri acceptat.

Cum este afectata blogosfera crestina?

Dupa cum stiti, in blogosfera crestina sunt listate in acest moment 231 de bloguri, aceasta inseamna ca lista noastra de bloguri este de 231 in timp ce maximul admis este de 166. Cu alte cuvinte: nu mai putem adauga nici un alt blog in lista noastra de bloguri.

Solutie noastra pentru moment

Vom crea o noua lista de bloguri (lista de asteptare) care va fi afisata imediat sub principala lista de bloguri. In aceasta noua lista vom insera toate blogurile care indeplinesc conditile de inscriere si care doresc sa fie listate in blogosfera crestina. Lista de asteptare va fi identica cu lista principala, avand un mic dezavantaj faptul ca va fi pozitionata sub ea.

Echipa noastra deja lucreaza la gasirea unei solutii, iar in momentul in care aceasta va aparea, toate blogurile din lista de asteptare vor fi mutate in lista principala.

Toate cele bune

Biblia pe telefonul tau

Daca doresti sa studiezi Sfanta Scriptura neincetat, o poti face de pe telefonul tau mobil descarcand aplicatia de mai jos.

Aceasta este disponibila in mai multe limbi (inclusiv Romana) si se poate instala pe mai multe tipuri de telefoane, conditia necesara este ca telefonul dvs sa aiba suport java (minimum MIDP 1.0)